Viața Comunitară

Comunitatea este un concept intangibil. O comunitate poate avea diferite forme, marimi, culori si locatii, si nu exista doua la fel pe lume.

Altfel spus, comunitatea este un set de interactiuni, comportamente umane cu un anumit ințeles si anumite intenții intre membri: actiuni bazate pe asteptari, valori, credinte si intelesuri comune intre indivizi.

http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/whtcomru.htm

Dimensiuni ale comunitatii sunt: Tehnologica, Economica, Politica, Institutionala (sociala), Estetic-valorica, si Conceptul de credinta.

Fiecare din aceste dimensiuni ale culturii sunt transmise prin simboluri și constau in sisteme de idei si comportamente invatate. Acestea nu sunt "aspecte" ale culturii; sunt dimensiuni. Dimensiunile culturale pot varia in marime dar, prin definitie, patrund in intreg.

Toate acestea sunt sisteme din interiorul fiecarui sistem social (sau cultural). Ele sunt bazate pe comportamente invatate, care transcend indivizii care au invatat, fiecare o parte din ele. Daca orice dimensiune a culturii lipseste, prin definitie, toate lipsesc.

http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/whtcomru.htm

„Dezvoltarea comunitară reprezintă procesul prin care o comunitate își îmbunătățește condițiile de viață, prin acțiunea voluntară, conștientă și planificată a membrilor ei, pe baza dezvoltării capacităților proprii de acțiune, a conexiunilor inter și extracomunitare, a valorilor comune și a utilizării resurselor interne și externe„

Dr. Viorel Stanica, Suport de Curs (2012)

http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/whtcomru.htm

Dimensiunea tehnologică a comunității este reprezentată de capitalul, uneltele și îndemânarea indivizilor, dar și de modurile de relaționare a acestora cu mediul înconjurator. Această dimensiune este interfața dintre om și natură. Dimensiunea tehnologica a culturii, constă în ideile și comportamentele învățate, care le permit oamenilor să inoveze, să folosească și să îi învețe și pe ceilalți cum să utilizeze aceste unelte.

Tehnologia este în aceeași măsură o dimensiune culturală precum credințele sau modelele de interacțiune, simbolică fiind. Totodată, este ceea ce economiștii numesc "capital real" (prin comparație cu capitalul financiar). Este o investiție pentru viitor, care crește bogăția comunității. De exemplu, o comunitate poate deveni mai puternică, în efortul de eradicare a sărăciei, pentru că tehnologia îi oferă o gamă largă de soluții care conduc la stoparea sau cel puțin diminuarea acesteia.

http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/whtcomru.htm

Dimensiunea tehnologică include facilitati precum toaletele publice, hidrantele, drumurile, piețele, clinicile și cabinetele medicale, școlile, și grădinițele semnele de circulație și parcările, parcurile și locurile de joacă, centrele comunale, librăriile, terenurile de sport etc.

Totodată, dimensiunea tehnologică include facilități aparținând proprietății private: magazine, fabrici, pensiuni, restaurante etc.

Cand un activist comunitar încurajează o comunitate să construiască o toaletă sau o fântână, o nouă tehnologie este introdusă. O toaletă sau o fântână este în fapt o unealtă și totodată, o investiție, precum este un utilaj de cosntrucții sau un calculator.

http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/whtcomru.htm

Dimensiunea economică a comunității reprezintă varietatea de mijloace de producție și de alocare a resurselor și serviciilor (avuției), fie că aceasta se realizează prin daruri, obligații, bartere, schimburi pe piață sau alocări bugetare din partea statului.

Banii nu formează dimensiunea economică a culturii, ci ideile și comportamentele care dau valoare banilor și altor obiecte de valoare, exprimate de oamenii care au creat sistemele economice pe care le și folosesc. Avuția nu constă doar în bani, așa cum sărăcia nu înseamnă doar absența banilor.

Cand comunitatea este prosperă, atunci are mai multă putere și mai multă abilitate în a obține rezultatele pe care și le propune pentru cetățenii săi.

http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/whtcomru.htm

In orice comunitate, veti gasi diverse forme de distributie a avutiei. Este important sa invatati care sunt acestea si ce lucruri pot fi date, ce poate fi schimbat, ce poate fi cumparat si vandut. In multe societati, un anumit fel de avutie nu poate fi alocata prin vanzare, cum este cazul favorurilor sexuale, al sotiilor, al ospitalitatii, al copiilor sau al distractiei. Variaza. Sa invatati cum sunt distribuite, in ce conditii si in ce fel (pentru ca si aceste difera) face parte din cercetarea pe care trebuie sa o faceti.

Cand o comunitate decide sa aloce apa pe baza unei taxe unice pentru toate locuintele, sau sa o aloce pe baza unei plati pentru fiecare container de apa, atunci se face o alegere intre doua sisteme foarte diferite de distributie economica.

http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/whtcomru.htm

Dimensiunea politică a comunității reprezintă diferitele sale moduri de a distribui și aloca puterea, influența și puterea de decizie. A nu o confunda cu ideologia, care aparține dimensiunii valorilor.

http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/whtcomru.htm

Dimensiunea politică include, dar nu se limitează la tipuri de guvernare și sisteme de conducere. Include felul în care oamenii din grupuri mici sau informale iau decizii atunci când nu au un lider recunoscut.

Un activist trebuie să fie capabil să identifice diferitele tipuri de lideri dintr-o comunitate. Unii pot avea autoritate tradițională sau birocratică; alții pot avea calități charismatice personale. Când lucrează într-o comunitate, activistul trebuie să fie capabil să ajute la dezvoltarea puterii existente și a sistemului de luare a deciziilor pentru a promova unitatea comunală și luarea deciziilor în grup, lucruri care ajută întreaga comunitate, nu numai anumite interese.

Comunitățile, inclusiv cele în care lucrați, au toate sisteme politice și o anume distanta între cel mai de sus și cel mai de jos nivel de putere între indivizi și grupuri. Prima voastră misiune este să înțelegeți cum funcționează, cum sunt distribuite puterea și influența (nu întotdeauna în același mod) și ce schimbări au loc.

Puteți avea o anume influență asupra acestui aranjament de putere pe măsură ce stimulați formarea unui comitet de dezvoltare. De asemenea, veți fi responsabili pentru încurajarea unei tot mai mari complexități politice, dacă acesta este primul astfel de comitet din acea comunitate.

http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/whtcomru.htm

Dimensiunea socială sau instituțională a comunității este compusă din felul în care oamenii acționează, interacționează, reacționează și din felul în care ei așteaptă ca alții să acționeze și să interacționeze.

http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/whtcomru.htm

Aceasta include instituții precum căsătorie sau prietenia, roluri precum cel de mamă sau de polițist, statutul și clasa socială, dar și alte modele de comportament uman.

Dimensiunea are de-a face cu felul în care oamenii acționează în relațiile interumane, cu așteptările lor, cu părerile lor, cu judecățile lor, cu predicțiile lor, cu răspunsurile și reacțiile lor. Pentru asta, privim la modelele de relaționare identificate uneori ca roluri sau statut și la formarea grupurilor și a instituțiilor derivate din aceste modele.

Nivelul de organizare (sau complexitatea organizarii), gradul de diviziune a muncii, diviziunea rolurilor si a functiilor sunt alte elemente din cele saisprezece ale puterii comunitatii, sau ale capacitatii organizatorice. Cu cat aceasta este mai organizata, si mai eficient organizata, (si voi puteti ajuta la acest lucru), cu atat are mai multa capacitate sa isi atinga obiectivele comunale si organizationale.

O comunitate mica rurala, fara clinica si fara scoala, este cel mai probabil compusa din rezidenti inruditi fie prin sange, fie prin alianta. Daca aceasta comunitate este stimulata sa construiasca o scoala sau o clinica, angajand profesori si personal medical (de obicei din afara), atunci complexitatea sociala a comunitatii creste.

http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/whtcomru.htm

Dimensiunea estetic-valorică a comunității este acea structură de idei, uneori paradoxală, inconsistentă sau contradictorie, pe care oamenii o au cu referire la noțiuni de bine și rău, la frumos și urât, la corect și greșit, toate acestea fiind justificări pe care oamenii le folosesc pentru a-și explica acțiunile.

http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/whtcomru.htm

Cele trei axe de-a lungul cărora oamenii iau decizii sunt toate dependente de ceea ce învață în copilărie. Acestea includ judecăți privind binele și răul, frumosul și uratul, toate bazate pe valori sociale și comunitare. Acestea nu sunt dobândite genetic, ci prin socializare. Acest lucru implică faptul că pot fi reînvățate; că e posibil să ne schimbăm modul de a gândi.

Cu toate acestea, valorile sunt incredibil de greu de schimbat intr-o comunitate, mai ales daca locuitorii percep aceasta tentativa ca una menita sa ii schimbe pe ei insisi. Ei se schimba pe masura ce standardele comunitatii evolueaza, dar aceasta schimbare nu poate fi grabita sau ghidata de influenta din afara sau de manipulare constienta.

Standardele comune sunt importante intr-o comunitate si in identitatea personala; importanta fiecaruia depinde de valorile in care crede acea persoana. Gradul de impartasire si/sau de respect a valorilor intre membrii unei comunitati sau a unei organizatii este o componenta importanta intre cele saisprezece elemente de putere si capacitate.

Valorile tind sa se schimbe pe masura ce comunitatea devine tot mai complexa, mai eterogena, mai conecatata la lume. Schimbarile de valori tind sa fie rezultatul unei schimbari in tehnologie, in organizarea sociala, si nu se datoreaza predicilor sau discursurilor despre schimbare directa.

http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/whtcomru.htm

Dimensiunea conceptului de credință a unei comunități reprezintă o altă structură de idei, de asemenea în contradictoriu cateodată, pe care oamenii o au referitor la natura universului, a lumii înconjurătoare, a rolului lor, cauză și efect și a naturii timpului, materiei și a comportamentului.

http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/whtcomru.htm

Adesea, oamenii cred că această dimensiune este religia. În realitate, este o categorie mai largă, care include credințele ateiste sau agnostice. Include credințe comune despre începuturile universului, felul în care funcționează și despre ce este realitatea.

Cand iti cade un stilou pe jos, iti demonstrezi credinta in gravitate. Cand spui ca soarele rasare (nu rasare; pamantul se invarteste), iti exprimi parerea despre lume.

Daca tu, mobilizatorul, esti vazut ca cineva care ataca credintele altor oameni, vei vedea ca munca ta va fi in zadar, datorita opozitiei fata de tine si de scopurile tale si vei rata ca mobilizator. Chiar daca vrei sau nu sa te opui credintelor locale, nu trebuie sa fi vazut ca incercand sa le schimbi.

http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/whtcomru.htm

Cei 6 menționați în acestă categorie - Organizațiile: Profesionale/privind afacerile; Culturale; Sportive; Religioase; Sociale; Părinți/Profesori; Oferire de ajutor neorganizat

Mai ales începând cu ultimul deceniu, se discută tot mai mult la nivel științific și de politică antreprenorială despre rolul companiilor ca actori ai societății civile. Discuția a fost stimulată și de recursul la concepte americane, evidențiate mai nou prin noțiuni precum „Corporate Social Responsibility“ (CSR) și „Corporate Citizenship“ (CC).

Prin Corporate Social Responsibility (CSR) se înțelege faptul că firmele își asumă voluntar obligația de a respecta standarde etice, sociale și de mediu. În special pe piața americană, slab coordonată și reglementată de stat, această asumare voluntară este considerată foarte importantă.

Corporate Citizenship (CC) consacră statutul companiilor de actori și participanți ai societății civile. Aici apare întrebarea privind angajarea companiilor ca„actori implicați civic“. Corporate Citizenship mizează pe ideea ca firmele să se privească în sens figurat ca actori („cetățeni“) și să ia în calcul o implicare corespunzătoare. Această idee are avantajul că, pe plan moral, li se poate reaminti companiilor că au o răspundere socială. În ciuda acestui avantaj, comparația dintre companii și „cetățeni“ trebuie privită circumspect – atunci când se implică civic, organizațiile cu interese economice au obiective evident diferite, în comparație cu cetățenii.

De fapt, aceasta nu e deloc o problemă morală: companiile se înființează de regulă tocmai cu scopul de a face profit. Totuși, această stare de fapt permite formularea de îndoieli sincere față de semnul de egalitate pus între cetățeni și companii, făcând împreună parte dintr-un soi de „cetățenie“.

Organizațiile societății civile, există datorită participării și implicării voluntare a cetățenilor.

Rata voluntarilor, depinde de anvergura societății civile și rata de implicare. La capitolul anvergură, se încearcă înregistrarea tuturor persoanelor active în societatea civilă sau care s-au intersectat cu aceasta. Rata de implicare măsoară în schimb procentul persoanelor implicate în cel puțin o activitate voluntară.

Nu este suficient ca oamenii să se implice; ei trebuie să-și asume astfel și o funcție pentru și în cadrul democrației deliberative.

„Implicarea civică“ este orientată spre participare și reformă.

Societatea civilă solidară implică intrinsec o accepțiune normativă a democrației și o posibilitate cuprinzătoare de participare și decizie a potențial tuturor oamenilor – materializarea acestei accepțiuni trebuie verificată critic, iar pentru stat trebuie să decurgă obligații de acțiune.

Ca tendință, categoria de vârstă între 14 și 30 de ani este procentual mai puțin interesată de preluarea unei funcții onorifice clasice, ci mai curând de o „activitate voluntară“ – tocmai pentru strategiile pe termen lung acest lucru înseamnă că trebuie extinsă posibilitatea persoanelor de a se implica pe o durată mai scurtă și mai punctual din punct de vedere tematic în proiecte și inițiative. În același timp, structurile bazate pe funcția onorifică clasică sunt chemate să accepte și alte forme de cooperare și de activitate, fără a renunța la conținutul esențial al orientării lor.

Motivele și motivațiile indicate de cercetările de profil sugerează că există un nucleu de oameni solidari, care se implică în mod conștient în favoarea comunității și sunt interesați să ajute alți oameni, având și dorința de a influența evoluția societății.

https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/12415.pdf

https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/12415.pdf

https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/12415.pdf

Foarte problematice rămân din perspectiva democrației sociale excluderea unor categorii defavorizate și motivele sociale ce împiedică implicarea. De exemplu, șomerii și studenții la licență.