Democrația, după cum este interpretată în mod obișnuit, înseamnă o formă de guvernare a poporului sau în numele poporului. O trăsătură principală a unei astfel de guvernări este aceea de a fi sensibilă la opiniile majorității. Din acest motiv, democrația nu poate funcționa în absența instituțiilor care asigură conferirea de drepturi cetățenilor adulți, organizarea de alegeri periodice, bazate pe competiție, libere și corecte, supremația majorității și răspunderea guvernamentală.

Manual de Democrație Socială, Cäcilie Schildberg şi alţii

Democrația socială este întemeiată pe ideea că toți oamenii conviețuiesc după principiul libertății, egalității și al solidarității, doar astfel putând fi clădită o societate echitabilă.

Valorile fundamentale – libertatea, egalitatea și solidaritatea – alcătuiesc o veritabilă busolă pentru formularea și concretizarea drepturilor fundamentale.

O societate în care valorile fundamentale sunt puse în practică este o societate echitabilă, iar o astfel de societate aspiră la înfăptuirea democrației sociale.

Manual de Democrație Socială, Cäcilie Schildberg şi alţii

Democrația apelează la valorile de bază ale democrației sociale (libertatea, justiția și solidaritatea) și realizarea lor în convențiile ONU cu privire la drepturile fundamentale.

Cu toate acestea, ea se axează, de asemenea, pe tradițiile democrației sociale ale internaționalismului și solidarității internaționale. Doar astfel pot fi realizate cerințele de implementare a valorilor de bază și drepturilor fundamentale – dacă țările cooperează dincolo de frontiere.

Manual de Democrație Socială, Cäcilie Schildberg şi alţii

Pentru a putea realiza drepturile fundamentale și valorile de bază, este nevoie, în ultimă instanță, de acțiuni sociale și de stat. Anvergura lor la nivel național a scăzut ca rezultat al noilor condiții-cadru care reies din globalizare. Pe de altă parte, acesta este în fond motivul de ce o Europă integrată a fost și rămâne un proiect important pentru democrația socială.

Manual de Democrație Socială, Cäcilie Schildberg şi alţii

Statului îi revine aici o funcție primordială: el garantează valorile și drepturile fundamentale și este legitimat democratic și are îndatorirea de a defini și asigura cadrul necesar existenței celorlalte două sfere. Această funcție legitimatoare și ordonatoare nu înseamnă însă că statul însuși e obligat să-și îndeplinească singur toate îndatoririle. Statul le poate delega societății civile și pieței, trasând totodată și regulile necesare și formele de organizare.

Manual de Democrație Socială, Cäcilie Schildberg şi alţii

Libertatea nu poate fi definită doar ca lipsa îngrădirilor exercitate de societate și de stat („libertățile negative”), ci conține și dreptul fiecărui om de a se dezvolta și trăi liber („libertățile pozitive”) și de a avea la dispoziție mijloacele necesare realizării acestui deziderat. Singura limitare a libertății decurge din faptul că ea se li cuvine tuturor oamenilor în mod egal. Vorbim așadar despre„libertăți egale". Drepturile și libertățile ce se bazează pe inechitate socială contravin valorilor democrației sociale.

https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/12415.pdf

Libertatea înseamnă mai întâi de toate să trăiești o viață autodeterminată. O persoană liberă nu trebuie să se teamă de un amestec arbitrar din partea statului sau a societății.

În același timp, libertatea înseamnă a fi liber de dependențele degradante, dorință și frică, astfel însemnând, de asemenea, să ai oportunitatea de a-ți dezvolta personalitatea. Poți obține libertate autentică doar atunci când există condiții economice și sociale pentru a exercita libertatea.

Și democrația socială luptă pentru libertate. Toți trebuie să fie liberi în măsură egală și să poată folosi oportunitățile lor pentru libertate. Limitele libertății individuale mai reies și din următorul fapt: când libertatea unui individ influențează libertatea altui individ, ea trebuie să fie constrânsă.

Astfel, într-o societate democratică este nevoie de o înțelegere dinamică a libertății: cât de departe merge libertatea individului; nu este ușor de a determina în ce moment libertatea unui individ afectează libertatea altuia și când trebuie ea să fie protejată. Aceasta este sarcina negocierii democratice.

Manual de Democrație Socială, Cäcilie Schildberg şi alţii

Egalitatea/echitatea se bazează pe revendicarea ca toți oamenii să-și poată exercita libertatea și trage foloasele de pe urma libertății lor, în egală măsură. Egalitatea se sprijină pe distribuirea în mod principial egală a bunurilor și șanselor sociale. Dacă totuși e necesară o distribuire inegală a bunurilor și a șanselor, atunci ea trebuie justificată printr-un un temei negociat și acceptat de societate. Redistribuirea socială este menită să asigure realizarea egalității pe termen lung, atunci când resursele sunt distribuite în mod inegal.

https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/12415.pdf

Justiția nu poate fi niciodată definită în termeni absoluți, dar întotdeauna descrie un raport cu privire la distribuția bunurilor tangibile și intangibile, precum și a oportunităților. Toate persoanele se nasc libere și egale în drepturi. Prima măsură a distribuirii bunurilor este principiul egalității. Distribuirea inegală trebuie să fie justificată, de exemplu, în baza diferitelor drepturi sau a diferitelor necesități3.

Justiția este bazată pe demnitatea egală a tuturor persoanelor și cheamă nu doar la egalitate în fața legii, ci și la oportunități egale cu privire la participare și securitatea socială, indiferent de starea familială, originile sociale, bogăție sau gender.

Manual de Democrație Socială, Cäcilie Schildberg şi alţii

Solidaritatea se referă la liantul social ce face posibilă acțiunea în vederea sprijinului reciproc și în comunități. Spre deosebire de stat, văzut ca societate constituită, solidaritatea se clădește pe relațiile personale și pe conștientizarea responsabilității pentru ceilalți. Solidaritatea se constituie într-o motivație spre acțiune, ce poate fi și trebuie promovată, dacă dorim ca societatea să funcționeze pe termen lung.

https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/12415.pdf

Solidaritatea este dorința oamenilor de a lua apărarea și a întinde o mână de ajutor semenilor săi. Astfel, există sentimentul unei legături mutuale și responsabilități. Social-democratul Jihannes Rau a descris solidaritatea ca fiind cimentul care ține societatea împreună. Istoria mișcării muncitorești arată că coeziunea solidară a unui grup care luptă pentru libertate și justiție poate crea o forță capabilă să schimbe societatea. Solidaritatea nu poate fi decretată de către stat, însă pot fi create spații sociale în care oamenii să acționeze în baza solidarității.

Democrația socială a accentuat întotdeauna că în înțelegerea sa solidaritatea nu se oprește la frontierele naționale. Dimpotrivă, despre solidaritatea internațională se poate găsi practic în toate documentele programatice elaborate de către social-democrați. În mod special, în context internațional, când statele și actorii multilaterali au dificultăți în a realiza lucrurile, solidaritatea poate fi acel motor care să ofere în cadrul cooperării internaționale, instituții care să asigure valorile de bază și drepturile fundamentale pentru toți.

Manual de Democrație Socială, Cäcilie Schildberg şi alţii

În acțiunea politică, valorile de bază au funcție duală: (1) Pe de o parte, ele pot oferi valori de referință pentru dorințele politice ale unui individ sau ale unei mișcări politice sau sociale; (2) Pe de altă parte, ele pot oferi valori de referință în evaluarea realității sociale.

Manual de Democrație Socială, Cäcilie Schildberg şi alţii

Dialogul intercultural este, în primul rând, mijlocul cel mai important prin care cetățenii își pot exprima punctele de vedere în fața altor cetățeni cu afilieri culturale diferite. În al doilea rând, este mijlocul prin care factorii de decizie pot înțelege punctele de vedere ale tuturor cetățenilor, luând în considerare diversele afilieri culturale pe care aceștia și le atribuie. Dialogul intercultural este astfel hotărâtor în societățile diverse din punct de vedere cultural pentru ca toți cetățenii să poată participa în egală măsură la dezbaterile publice și la luarea deciziilor. Democrația și dialogul intercultural sunt complementare în societățile diverse din punct de vedere cultural.

Manual de Democrație Socială, Friedrich-Ebert-Stiftung (2015)

Dialogul intercultural presupune respectul față de demnitatea, egalitatea și drepturile omului, cu privire la alți oameni.

Dialogul intercultural încurajează implicarea constructivă atunci când sunt percepute diviziuni culturale, reduce intoleranța, prejudecățile și clișeele, crește coeziunea societăților democratice și contribuie la gestionarea conflictelor.

Manual de Democrație Socială, Friedrich-Ebert-Stiftung (2015)

Dialogul intercultural poate fi un proces dificil. Este în special cazul atunci când participanții se percep reciproc ca reprezentanți ai unor culturi între care există o relație de adversitate (de exemplu, ca urmare a unui conflict armat trecut sau prezent) sau când un cetățean crede că grupul său cultural a suferit foarte mult (de exemplu, prin discriminare clară, exploatare materială sau genocid) din cauza celuilalt grup căruia îi aparține, în percepția sa, interlocutorul.

Manual de Democrație Socială, Friedrich-Ebert-Stiftung (2015)

Valorizarea diversității culturale se bazează pe convingerea generală că alte afilieri culturale, variabilitatea și diversitatea culturală și pluralismul perspectivelor, punctelor de vedere și practicilor ar trebui să fie privite pozitiv, apreciate și prețuite.

Manual de Democrație Socială, Friedrich-Ebert-Stiftung (2015)

Valorile esențiale sunt respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților.

https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/democracy-and-human-rights/fundamental-rights-in-the-eu

Drepturile individuale ale cetățenilor și cetățenia europeană sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și la articolul 9 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Aceste drepturi sunt un factor esențial în procesul de formare a identității europene. Un stat membru poate fi sancționat dacă încalcă grav valorile de bază ale Uniunii.

Da circula și de a-și stabili liber reședința pe teritoriul UE.

De a nu fi discriminați din cauza naționalității lor.

De a vota și de a candidala alegerile municipale și la alegerile pentru Parlamentul European, indiferent unde locuiesc pe teritoriul UE.

De a fi asistați de ambasada sau consulatul unei alte țări din UE atunci când se află într-o țară din afara UE, iar statul lor de apartenență nu are ambasadă sau consulat în teritoriul respectiv. În aceste cazuri, consulatul sau ambasada în cauză trebuie să-i trateze pe toți cetățenii UE exact ca și cum ar fi propriii cetățeni.

De a adresa petiții Parlamentului European, dacă aceste se referă la probleme care îi afectează direct și care se încadrează în domeniile de activitate ale Uniunii.

De a solicita Ombudsmanului European să investigheze cazurile de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organismelor, oficiilor sau agențiilor.

De a înainta Comisiei Europene o propunere de act legislativ.

https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/democracy-and-human-rights/fundamental-rights-in-the-eu

Drepturile omului sunt universale, inalienabile și indivizibile și se aplică tuturor fără deosebire.

Drepturile omului asigură un set minim de mijloace de protecție care sunt esențiale pentru ca ființele umane să ducă o viață demnă.

Drepturile omului asigură o bază esențială pentru libertate, egalitate, dreptate și pace în lume.

Toți oamenii au în comun aceeași umanitate și au aceeași demnitate, indiferent de afilierile lor culturale specifice, de statut, capacități sau circumstanțe.

Drepturile omului trebuie să fie promovate, respectate și protejate.

Libertățile fundamentale trebuie să fie întotdeauna apărate, cu excepția cazului în care împiedică sau încalcă drepturile altor persoane.

https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/democracy-and-human-rights/fundamental-rights-in-the-eu